Ministerul Culturii şi CJ Constanţa încearcă să resusciteze Cetatea Capidava

După ce, în toamna anului trecut, Ministerul Culturii anunţa că situaţia Cetăţii Capidava „este deosebit de gravă” din cauza faptului că asupra sitului arheologic se intervenise abuziv, Comisia Naţională LIMES încurajează, zilele acestea, reluarea demersurilor pentru finalizarea proiectului de restaurare a cetăţii.

 

„Comisia Națională LIMES (CNL) salută reluarea, de către actuala conducere a MCIN și a Consiliului Județean Constanța (prin implicarea directă a domnului Ministru MCIN Lucian Romașcanu și a domnului președinte Marius Horia Țuțuianu), a demersurilor necesare privind finalizarea proiectului de restaurare a cetății Capidava, întrerupt din motive independente de beneficiar, proiectant sau colectiv științific al șantierului arheologic în luna decembrie 2015”, se menţionează în comunicatul de presă dat publicităţii de Comisia LIMES. CNL cere proiectantului o serie de clarificări, considerând că finalizarea acestui proiect este vitală pentru conservarea părţilor structural originale ale monumentului.

 

„O mare parte a informaţiei istorice a fost pierdută definitiv”

Amintim că, în octombrie 2016, Ministerul Culturii constata, în urma unei vizite la faţa locului, că „o mare parte a informaţiei istorice a fost pierdută definitiv” în cazul monumentului istoric de pe malul Dunării. Asta, din cauza modului în care s-a proiectat, avizat şi executat intervenţia asupra zidurilor, turnurilor şi a celor două porţi. De aceea, atrăgea atenţia ministerul, „cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naţionale în cadrul Programului Naţional LIMES”.

În această ordine de idei, se impune să amintim şi că de lucrările de restaurare a cetăţii antice Capidava se ocupase o firmă celebră în judeţul Constanţa, dedulcită la proiecte finanţate cu bani publici, anume Mara Construct, al cărei unic asociat era Maria Cătălina Lăpăduş, fina de cucunie a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Era cel mai mare proiect public derulat, în ultimele decenii, asupra unui monument antic din România. Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, Cod SMIS 31212 s-a ridicat la suma totală de 74 de milioane de euro.

Proiectul de restaurare a Cetăţenii Capidava, monument istoric de categorie A, nu s-a confruntat însă doar cu probleme privind autenticitatea şi integritatea sitului, lucrările de restaurare a cetăţii antice fiind sistate în decembrie 2015, atunci când Constantin Dima, administratorul societăţii Mara Construct SRL, era arestat preventiv. Omul de afaceri era, la acel moment, cercetat, în acest dosar, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată, obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, dar şi spălare de bani. În aprilie 2016 administratorul Mara Construct a fost însă trimis în judecată de procurorii anticorupţie.

Justiţiecurată.ro a mai scris pe acest subiect:

Capidava – cetatea antică ce a capitulat în fața Republicii Mazăre

Proiectul european de la Capidava – declarat nefuncţional. A fost pe mâinile finei lui Nicuşor Constantinescu

 

Riscul unei corecţii financiare de 100% încă există

Ceea ce trebuie reţinut este că, fiind vorba despre un proiect european al cărui termen de finalizare era 1 iulie 2016, Consiliul Judeţean Constanţa riscă o corecţie financiară. Adică, riscă să dea înapoi banii europeni deja folosiţi în cadrul proiectului. Nu este exclusă o corecţie financiară de 100%. Tocmai de aceea, actuala conducere a CJC susţine că face toate eforturile pentru a relua lucrările de restaurare a sitului. Astfel, pe 9 august a avut loc prima şedinţă mixtă privind deblocarea proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, demarat de CJC în urmă cu şapte ani. La eveniment au luat parte, alături de reprezentanţii CJC, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, respectiv directorul Direcţiei de Patrimoniu, Emilian Gamureac şi Adrian Crăciunescu, membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, dar şi reprezentanţi ai proiectantului – SC ABRAL ART.

 

„Finalizarea acestui proiect este importantă pentru soarta şi rolul public al monumentului”

 Pe 10 august, Ministerul Culturii a formulat adresa 5440 către CJC, asocierea SC Logic Sistem Com SRL şi SC Abral Art Product SRL, respectiv Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care cuprinde 18 observații tehnice, rezultate din raportul comisiei mixte CNA-CNMI din 8 noiembrie 2016, așteptând răspuns din partea proiectantului. Răspunsul Abral Art Product la fiecare dintre aceste puncte a venit pe 16 august, fiind comunicat de către direcția de specialitate a Ministerului Culturii și Identității Naționale către Comisia Națională LIMES o zi mai târziu. Pornind de la acest document, Comisia LIMES a constatat „disponibilitatea proiectantului și asumarea din partea acestuia, ca parte a restului de lucrări rămas pentru finalizarea proiectului, a coordonării operațiunilor de marcare pe paramentul monumentului a cotei de la care s-a făcut intervenția, respectiv a fazelor istorice și principiului co-vizibilității acestora”, „disponibilitatea proiectantului pentru o evaluare temeinică, direct în teren, referitoare la oportunitatea și modalitățile concrete de înlocuire/remediere a unor blocuri de piatră din paramentul curtinelor și al compunerii apareiajului turnurilor cetății (opus quadratum)”, dar şi renunţarea la unele dintre intervenţiile propuse în proiectul iniţial, din cauza unor factor independenţi, cum ar fi insuficienta cercetare arheologică, o cercetare adecvată necesitând prea mult timp, precum şi disponibilitatea proiectantului cu privire la nişte intevenţii agreate de comun acord.

 

Materialul complet poate fi citit AICI