"The notes you don't play are as important as the ones you do" – Miles Davis

Prezentă, pentru câteva zile, la Constanţa, cu ocazia Târgului de carte Gaudeamus, ajuns, vara aceasta, la ediţia cu numărul 100, Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vorbeşte, în acest interviu, despre cât de importantă va fi, pentru România, preluarea preşedinţiei Consiliului UE, despre schimbările majore prin care a trecut, în cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România, dar şi despre valorile fundamentale ale construcţiei europene, la care este nevoie să se revină în cazul unor crize precum criza migraţiei.

angela_cristea

 Reporter: Cărui fapt se datorează prezenţa dumneavoastră, în aceste zile, la Constanţa?

Angela Cristea: Participăm la Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, cu o expoziţie despre istoria Uniunii Europene şi am folosit această ocazie şi pentru a purta o discuţie cu cetăţenii care sunt aici, în Mamaia, fie ei locuitori ai Constanţei, fie turişti, despre Uniunea Europeană, despre rolul României în UE şi despre viitorul UE, pentru că suntem acum într-o perioadă de dezbatere şi consultare publică privind cele cinci scenarii posibile pentru viitorul UE.

Ca întotdeauna, cel mai greu a venit prima întrebare, iar apoi nu se mai opreau întrebările şi opiniile, pentru că ne interesează şi opiniile, ne interesează ce gândesc oamenii, ce preocupări au, ce temeri au. Astfel de discuţii ne ajută şi pentru că astfel reuşim să combatem ideea potrivit căreia se iau decizii într-un spaţiu închis şi cumva misterios, adică la Bruxelles, iar Bruxelles este foarte departe. Am explicat că Bruxelles e reprezentat în România prin echipa pe care o coordonez, că suntem acolo ca să răspundem la întrebările oamenilor şi ca să transmitem întrebările lor către decidenţii de la Bruxelles.

R.: Cât de pregătită este România pentru preşedinţia Consiliului UE, pe care trebuie să o preia în 2019?

A. C.: Am urmărit comunicatele de presă ale Guvernului pe această temă şi am abordat, desigur, acest subiect în întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului şi, după părerea mea, lucrurile sunt în linie dreaptă şi pe drumul cel bun. Eu nu am niciun fel de emoţie sau stress privind preşedinţia României. Sunt convinsă că va fi o preşedinţie de succes.

R.: Cât de mult credeţi că va conta România în procesul decizional european în momentul deţinerii acestei preşedinţii?

A. C.: Numărul de voturi pe care îl are România în cadrul instituţiilor Uniunii Europene nu se va schimba. Ce se va schimba este rolul pe care îl are, anume va avea rolul acesta de honest broker, de mediator cinstit, corect, care încearcă să găsească soluţiile de compromis asupra cărora toate celelalte state membre încearcă să se pună de acord. Şi având în vedere că în ultima vreme sunt tot mai puţine domeniile în care statele membre se pot pune de acord, acesta este un rol foarte important, prin care o ţară chiar poate să se repoziţioneze în cadrul Uniunii Europene, îşi poate îmbunătăţi reputaţia ca stat membru. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este şi un test pentru România, la zece ani de la aderare.

R.: Deci această poziţie va fi o oportunitate pentru România.

A. C.: Cu siguranţă! Comisarul european Corina Creţu susţine că este o oportunitate extraordinară pentru România. Eu sunt convinsă că ţara noastră va folosi această oportunitate, fiindcă România în general îşi foloseşte şansele de acest gen. Şi cred că după o primă preşedinţie de succes românii vor avea mai multă încredere în ei înşişi. De multe ori românii se judecă prea aspru şi îşi închipuie că România este mult mai prost văzută în Uniunea Europeană decât este, de fapt. România este percepută ca orice alt stat membru, cu succese în anumite domenii, cu dificultăţi în altele… Dar lucrăm cu fiecare stat membru, astfel încât acolo unde acesta are nevoie de soluţii la nivel european să le poată primi.

 

 „ROMÂNIA ACTUALĂ ESTE, CU SIGURANŢĂ, O ALTĂ ROMÂNIE DECÂT CEA CARE A ADERAT LA UNIUNEA EUROPEANĂ”

R.: Ce diagnostic puneţi României la zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană?

A. C.: România actuală este, cu siguranţă, o altă Românie decât cea care a aderat la Uniunea Europeană. Dar ca să fim foarte cinstiţi, nu vorbim doar despre o Românie, ci despre mai multe Românii. Există studii conform cărora în România sunt cel puţin cinci Românii din punct de vedere al studiilor, ca nivel de dezvoltare, ca nivel de aspiraţii, ca nivel cultural şi asta ne preocupă în mod deosebit pentru că, deşi ţinem la diversitatea Uniunii Europene şi la diversitatea din cadrul unui stat membru, vrem să ne asigurăm că beneficiile apartenenţei la UE sunt simţite în mod egal, corect de către toţi cetăţenii. Nu vedem acest lucru nici în România, nici în alte state membre.

Ne preocupă foarte mult decalajul dintre bogaţi şi săraci. La nivelul Uniunii Europene acesta este reflectat de un raport de 1 la 5, adică cei mai bogaţi 20% câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%. La nivelul României, acest raport este de 1 la 8, or aici vrem să ne asigurăm, împreună cu Guvernul României, că sunt gândite acele politici publice care să ducă la reducerea acestui decalaj, iar noi suntem gata să susţinem prin fonduri europene aceste politici publice.

R.: Putem considera acest decalaj drept un punct slab, o vulnerabilitate a României ca stat membru UE?

A. C.: Nu este ceva specific doar României, vedem asta la nivelul întregii Uniuni Europene şi chiar la nivel planetar. S-a constatat, la nivel mondial, că a scăzut numărul oamenilor săraci, al celor care trăiesc în sărăcie extremă, în schimb, a crescut decalajul dintre bogaţi şi săraci. Nu este vorba despre un model economic al României, ci despre un model economic al lumii. Tocmai de aceea, la nivelul Uniunii Europene punem tot mai mult accentul pe componenta socială a economiei de piaţă. Este clar că putem face mai mult pentru ca această economie să lucreze pentru toţi cetăţenii şi nu doar pentru bogaţi. Iar aici este o provocare şi pentru România, şi pentru Uniunea Europeană.

20904406_1448085045227392_1879374112_o

„DEVINE TOT MAI GREU CA TOATE STATELE MEMBRE SĂ CADĂ DE ACORD ASUPRA SOLUŢIILOR PE CARE TREBUIE SĂ LE OFERIM LA PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ UNIUNEA EUROPEANĂ”

R.: Care credeţi că sunt vulnerabilităţile Uniunii Europene în contextul actual?

A. C.: Poate că cea mai mare vulnerabilitate este aceea că devine tot mai greu ca toate statele membre să cadă de acord asupra soluţiilor pe care trebuie să le oferim la problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană. Am văzut asta atunci când a fost vorba despre criza economică şi financiară, am văzut asta atunci când a fost vorba despre criza migraţiei şi o vedem la aproape fiecare consiliu de miniştri, unde vedem cât de greu este să armonizăm interesele statelor membre. De aceea am şi lansat această dezbatere privind viitorul Europei, o dezbatere foarte francă, ce propune şi nişte scenarii uşor provocatoare. Vrem ca această dezbatere să ducă la un răspuns clar cu privire la ce fel de Europă vrem mai departe.

 

R.: Care este cel mai sumbru şi care este cel mai fericit scenariu pentru UE?

A. C.: Nu aş vorbi despre cel mai sumbru şi despre cel mai fericit, pentru că lucrurile astea sunt foarte subiective. Mă voi referi însă la scenariul minimalist şi la cel maximalist. Scenariul minimalist spune să ne limităm doar la piaţa unică şi să o facem pe aceasta să meargă 100%, iar despre restul aşteptărilor cetăţenilor să vorbim după ce această piaţă unică va funcţiona foarte bine. După părerea mea, ar fi păcat să se aleagă acest scenariu, fiindcă în multe domenii în care cetăţenii aşteaptă un răspuns de la UE acesta nu ar veni.

Scenariul care pentru mine este scenariul ideal, pentru că sunt o proeuropeană convinsă, este acela care spune că în toate domeniile în care tratatele Uniunii Europene ne dau voie să lucrăm împreună, cele 27 de state membre trebuie să lucreze împreună. Cred cu toată convingerea că soluţiile pe care le identifică 27 de state membre sunt mai bune decât soluţiile pe care le-ar găsi fiecare stat membru pentru cetăţenii săi.

R.: Cât de aproape sau, din contră, cât de departe este România de zona euro?

A. C.: Ca şi aspiraţie este aproape. Zona euro reprezintă şi un drept, dar şi o obligaţie a României, aderarea la zona euro fiind prevăzută în tratatul de aderare al României la UE. Depinde însă foarte mult ce model de dezvoltare economică îşi va alege România, pentru că nu vorbim doar despre criteriile nominale, care în mare parte sunt îndeplinite, ci şi despre criteriile de convergenţă reală, adică de nivelul de trai al oamenilor. Degeaba stăm foarte bine pe cifre, pe hârtie, dacă oamenii nu simt că trăiesc la un nivel comparabil cu cel al celorlalţi cetăţeni ai UE. Sigur că şi economia trebuie să fie pregătită pentru un astfel de moment. Nu se pune problema dacă România va adera, ci când, iar răspunsul este atunci când va fi pregătită, astfel încât procesul să fie unul benefic nu doar pentru mediul de afaceri, ci şi pentru cetăţeni.

 

R.: Credeţi că problema refugiaţilor va avea o soluţie concretă pe viitor, la nivelul UE?

A. C.: Părerea mea este că atunci când soluţiile par greu de găsit ne ajută să ne întoarcem la valorile fundamentale ale Uniunii Europene, pentru că vorbim despre o uniune de valori. Aici, valoarea activată este solidaritatea. Solidaritate nu doar faţă de refugiaţi, ci solidaritate între statele membre, pentru că nu ar fi drept să avem un număr limitat de state membre care doar pentru poziţionarea lor geografică să poarte povara gestionării întregului val de imigranţi. De aceea, lucrăm acum la o politică comună în domeniul migraţiei, astfel încât să putem împărţi această responsabilitate între toate statele membre.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: