Ordinul Arhitecţilor încearcă, de cinci ani, să strângă 200.000 de euro pentru salvarea Vilei Elena, o clădire de început de secol XX ajunsă o ruină

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) – Filiala Teritorială Dobrogea achiziţiona, în 2012, în Constanţa, o clădire de la începutul secolului XX, situată pe bulevardul Ferdinand numărul 75. Este vorba despre Vila Elena, construită în 1923. Terenul cumpărat de OAR Dobrogea are 633 mp şi două corpuri de clădire, cu o suprafaţă la sol de 236 mp. Aflată pe unul dintre cele mai importante bulevarde la Constanţei, Vila Elena este, la ora actuală, o ruină. Înainte de a fi achiţionat de Ordinul Arhitecţilor, imobilul era considerat, în ultimii ani, de locatarii blocurilor A5 şi A6, situate în imediata sa apropiere, un adevărat focar de infecţie. Deşi au trecut cinci ani de când OAR Dobrogea a cumpărat terenul, respectiv Vila Elena, până în prezent clădirea nu a fost restaurată. Mai mult, nici nu există vreun semn că lucrările de restaurare vor fi demarate prea curând.

În urmă cu cinci ani, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Dobrogea achiziţiona Vila Elena de pe bulevardul Ferdinand din Constanţa, cu intenţia clară de a o restaura şi de a face din ea noul sediu al OAR. Pentru a cumpăra imobilul, OAR Dobrogea a primit sprijin financiar de la OAR central. Potrivit declaraţiilor arhitectului Alexandru Bălan, preşedintele OAR Dobrogea, ordinul îşi propunea şi încă îşi propune ca această clădire de la începutul secolului XX să devină „Casa Arhitectului”.

„Deocamdată este o ruină, dar o vom reabilita. Vila Elena are o patină a timpurilor respective, îi vom pune în valoare arhitectura”, preciza, în 2012, arhitectul Alexandru Bălan. De asemenea, acesta menţiona că viitoarea Casă a Arhitectului va fi un spaţiu de socializare şi comunicare pentru membrii filialei OAR şi invitaţii acestora, beneficiind totodată de un spaţiu expoziţional destinat atât publicului larg, cât şi membrilor OAR, de un spaţiu care să găzduiască mese rotunde, dezbateri şi conferinţe. În 2013, arhitectul Bălan dădea garanţii că, până la finalul anului, clădirea va fi funcţională.

 

Cinci ani mai târziu

În pofida faptului că au trecut deja cinci ani, Vila Elena se află în acelaşi stadiu de degradare. Ceea ce face situaţia cu atât mai regretabilă este faptul că forma iniţială a clădirii s-a păstrat, chiar dacă nu mai există acoperiş şi ziduri despărţitoare. Deci, deşi din punct de vedere arhitectural vila poate fi salvată, în cei cinci ani de la cumpărarea sa de către OAR nu s-a schimbat nimic. Ceea ce trebuie menţionat este că Vila Elena este una dintre cele câteva clădiri de la începutul secolului XX, din Constanţa, care au rămas încă în picioare. Imobilul i-a aparţinut lui Tache Manicatide, nume sonor în oraşul port, comerciant şi membru marcant al Partidului Conservator, dar şi fost preşedinte al Camerei de Comerţ. Acesta a vândut-o însă, în anul 1942, familiei Şteflea. Imobilul a fost naţionalizat în 1950, urmaşii familiei Şteflea reuşind să recupereze clădirea după 1990. OAR Dobrogea a achiziţionat Vila Elena de la un notar din Braşov care, la rândul său, o cumpărase de la moştenitorii Şteflea.

Vila Elena reprezintă fidel arhitectura anilor ’20, de după Primul Război Mondial. Are un stil eclectic, iar  faţada cu placaj din piatră, conservată aproape integral, împrumută din arhitectura gărilor din acea perioadă. De altfel, conform spuselor arhitectului Alexandru Bălan, prin spatele Vilei Elena trecea, în primii ani de viaţă ai imobilului, calea ferată din Constanţa.

Sursa foto: ziuact.ro

Articolul integral poate fi citit pe justitiecurata.ro

10 ani. Mai vreau

Împlinesc, peste câteva zile, 10 ani de presă. Nu sunt mulţi. Nu sunt puţini. Dar sunt anii mei. Sunt micile, marile mele lupte. Într-o Constanţă pe care mi-am dorit-o mereu mai bună, într-o presă pe care am visat-o mereu mai aproape de interesul public, de omul de rând. Mai puţin umilă în faţa autorităţilor, a directorilor şi directoraşilor care se tot perindă prin fotolii prea înalte pentru ei. 10 ani de presă într-o Constanţă ca un carnaval, o mică junglă în Balcani, cu toate paradoxurile, cu toate nonsensurile posibile.

Prima decizie în Dosarul retrocedărilor. Radu Mazăre, condamnat la 4 ani cu suspendare. Nicuşor Constantinescu – 3 ani cu suspendare. Borcea, achitat

Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a fost condamnat, luni, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu suspendare în Dosarul retrocedărilor. Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), a primit trei ani de închisoare cu suspendare în acest dosar, în vreme ce omul de afaceri Cristian Borcea, fostul acţionar al clubului Dinamo, a fost achitat. Este prima decizie a instanţei în acest dosar, după nouă ani de la trimiterea în judecată.

Constanţa, mon amour

A fost odată o prea frumoasă fată, „mândră-n toate cele”. Aiurea! A fost odată o fată frumoasă şi atât. Mai mult, fata asta risca să devină urâtă. Foarte urâtă! De-a dreptul hidoasă. Vorbesc despre Constanţa, acest oraş „împănat” de paradoxuri, marcat de stigmatul unor interese absconse, meschine. Constanţa, ca depozitar al unor valori culturale unice, dar care nu par să prezinte cine ştie ce interes pentru cei cărora ar trebui să le pese. Oraşul – Turn Babel, în care convieţuiesc paşnic mai multe etnii, în care totul se desfăşoară sub amprenta presiunilor inerente ale zilei şi unde, când şi când, aspectul general capătă accentele unui bazar din Balcani.