"The notes you don't play are as important as the ones you do" – Miles Davis

Interviu

Cristina Guseth vorbeşte despre ziarişti, ca despre oameni cu o bună aşezare în lume şi în ei, atâţia câţi mai sunt, despre profesionişti marginalizaţi şi despre ce a rătăcit presa din România. Directorul Freedom House România consideră că Guvernarea Năstase a rămas cea mai rea perioadă pentru presa românească postdecembristă, dar şi că, pentru actuala criză din presă, vinovaţi sunt şi ziariştii, pentru că nu-şi apară principiile. Un dialog cu Cristina Guseth despre ce am pierdut deja şi despre ce riscăm să pierdem de acum înainte în domeniul presei.

Raportul Freedom House privind libertatea presei, dat publicităţii în 2011 (n.r. – Freedom of the Press 2011: A Global Survey of Media Independence), situa România pe locul 87 în clasamentul global al libertăţii presei, după ţări precum Bulgaria sau Serbia. Pentru că se apropie Ziua Mondială a Libertăţii Presei, ar fi interesant să aflăm cum caracterizaţi dumneavoastră, în calitate de director al Freedom House România, starea actuală a presei autohtone. Este ea mai puţin liberă decât se spune că a fost în primii ani de după Revoluţia din ’89?

Cred că în anii imediat după 89 a existat un entuziasm şi o pasiune pe care nu o mai regăseşti azi; îmi aduc aminte că arhivam Revista 22, cred că aveam colecţia pe un an. Era un chef de citit ziarul care s-a atenuat mult în timp…

Presa este atât de liberă pe cât de liberi sunt oamenii care conduc instituţiile de presă, şi desigur, ziariştii. Atunci când patronii de presă au interese economice, politice şi – nu în cele din urmă – juridice, presa este cu atât mai puţin liberă. Apoi, libertatea nu-i suficientă, depinde şi ce faci cu ea, ori asta depinde de educaţie, de cultură. Mă gândesc la cultură în sens foarte larg, cultura civică, democrată, politică, economică, juridică… în fine, din toate cât să ai o înţelegere articulată a lumii în care trăieşti, să identifici corect ce nu ştii şi să te documentezi când nu ştii. Mie îmi pare că întâlnesc tot mai puţini ziarişti, adică oamenii cu o bună aşezare în ei şi în lume. Îmi pare că presa se face tot mai superficial şi tabloid pentru că au rămas tot mai puţini jurnalişti şi profesioniştii sunt tot mai marginalizaţi… Marea parte din presă este de partid la modul cel mai evident şi penibil pentru că nu se pricep să fie mai subtili. Sunt foarte putini ziarişti pe care merită să-i urmăreşti şi mai puţini editorialişti pe care să-i citeşti… dar încă mai sunt.

„Guvernarea Năstase a rămas cea mai rea perioadă pentru presa românească”

În mentalul colectiv a prins rădăcini ideea potrivit căreia în timpul guvernării Năstase presa ar fi avut de suferit din punct de vedere al libertăţii de exprimare. În timpul cărui guvern consideraţi că presa a „şchiopătat” cel mai mult?

Mă înscriu şi eu în mentalul colectiv şi rămân la părerea că guvernarea Năstase a rămas cea mai rea perioadă pentru presa românească deoarece atunci s-au cementat complicităţile dintre patronii de presă şi puterea politică. Bani versus servicii. Şi au fost banii uriaşi în presă de la Ministerul Transporturilor, CFR, instituţie fără concurent, îşi făcea publicitate etc. Alin Teodorescu a afirmat într-o emisiune TV că guvernul contribuie la piaţa de publicitate „doar” cu 9 procente. Nouă procente este imens. Guvernul era cel mai mare publicitar al ţării.

Se poate vorbi, îndeosebi de la momentul declanşării crizei economice, despre un derapaj al presei din România? Ce a pierdut ea, ce a rătăcit?

Cred că în urma crizei am mai pierdut nişte jurnalişti buni. Dar, dincolo de criză presa se tabloidizează, şi ăsta este un trend în lume. Mai mult, presa românească este în continuare prea multă pentru câtă economie şi, prin urmare, publicitate are România. Sunt prea mulţi care-şi fac ziare şi televiziuni ca să câştige alegerile cu ele. Iar oamenii ăştia n-au nicio treabă nici cu presa, nici cu valorile democratice.

Ziariştii poartă o vină

Dacă ar trebui să identificăm un vinovat pentru acest derapaj, care ar fi acela: criza şi condiţionarea economică a trusturilor de presă sau breasla, pentru că nu mai caută să se autoreglementeze aşa cum se cuvine?

Breasla nu-i deloc unită; există un cod etic, ar trebui să ţineţi cu dinţii de el şi să reacţionaţi public de câte ori aşa zişi colegi depăşesc orice limită. Da, eu cred că şi ziariştii poartă o vină că n-au ştiut să-şi apere principiile şi „turma”.

În această ordine de idei, am colegi, prieteni ziarişti care susţin, cu un soi de resemnare amară, că presa din România a ajuns în punctul în care nu mai există cale de întoarcere. Este vorba, aici, despre „abdicarea” de la anumite principii, de la deontologia acestei profesii. Să fie, oare, adevărat că nu există cale de întoarcere?

Asta-i mioriţa noastră ortodoxă. Nu. Nu vreau să aud de asta. Totdeauna există posibilitatea să construieşti, nu înseamnă că te întorci, nu-i ca-n amor, deşi nici măcar acolo nu merită să ai prejudecăţi.

Cum se defineşte presa momentului din punct de vedere al independenţei editoriale? Sau vorbim despre o utopie?

Aud că-i tot mai rău… tot de la ziarişti!!! Pe de altă parte, eu cunosc mai mulţi ziarişti pe care nu-i bănuiesc că se lasă cenzuraţi. Şi se vede că nu-s cenzuraţi. Foarte uşor îţi dai seama când un ziarist blufează. Dacă eşti cât de cât avizat. Până la urmă problema se reduce la public, daca n-ai un public capabil să amendeze media în sensul de a schimba canalul sau a nu mai cumpăra ziarul… aici este o problemă…

Există riscul unei deprofesionalizări accentuate a breslei, în contextul în care în acest domeniu activează şi oameni care nu au nici un aşa numit talent al gazetarului, nici o inteligenţă speculativă din punct de vedere al subiectelor şi, ceea ce este mai grav, nici nu stăpânesc limba română?

Există un risc major în educaţie; eu acolo văd cel mai mare risc în ţara asta! Deoarece, până la urmă valoarea unei publicaţii stă în audienţa ei, şi dacă are public asta e, tel maitre tel valet…

Aţi fost desemnată Femeia Anului 2011, la categoria Promovarea şi Apărarea Valorilor Democraţiei. Dacă ne raportăm la România ca la un sistem democratic putem vorbi despre o presă ca valoare a acestui sistem?

Accesul la informaţie reprezintă un drept al omului. Presa are rolul de a oferi informaţie de interes public. Sistemele democrate sunt definite de suma de valori pe care le întâlneşti în declaraţia universală a drepturilor omului. Freedom House este cunoscută în lume pentru faptul că măsoară nivelul democraţiei în toate statele lumii; are un sistem, o metodologie după care face asta. Rapoartele sale anuale sunt citate, eu mi-aduc aminte că Jean Francois Revel cita rezultatele studiilor FH în Revirimentul Democraţiei pentru a dovedi că democraţia a progresat de-a lungul anilor. Tot Freedom House arăta că o creştere de un procent pe scala democratizării ar produce o creştere cu 7 procente a PIB-ului. No need to say, eu cred că cea mai bună societate posibilă este cea democratică şi am încercat prin ceea ce am făcut ca faptele să urmeze vorbele. Cred şi că am avut şi norocul să lucrez pentru organizaţii care m-au inspirat, să zic aşa, că se poartă 🙂

Advertisements

Comments on: "„Libertatea nu-i suficientă”" (3)

  1. […] Cititi intregul interviu pe blogul Adei {lang: 'ro'} Tags: ada codau Constanteanul a scris 8888 articole. […]

  2. Felicitari! Un interviu nu doar reusit, dar mai ales inspirat!

  3. Sandina Vasile said:

    Bravo Ada pentru idee de a aduce in interviu persoane cu coloana vertebrala. ( sa fie doar o coincidenta francofonia ? ) “Totdeauna există posibilitatea să construieşti, nu înseamnă că te întorci”… m-a uns la suflet. Unii colegi spun ca e prea tirziu ca sa oferim viitorilor jurnalisti si alte modele, eu mai sper…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: