"The notes you don't play are as important as the ones you do" – Miles Davis

Administraţia publică locală constănţeană are în vedere aprobarea unui nou plan de urbanism zonal (PUZ) pentru Zona Peninsulară, zona istorică a oraşului, un adevărat mozaic intercultural şi interetnic. Acest nou PUZ nu se află, însă, în dezbatere publică, iar constănţenii sunt, ca de atâtea alte ori, privaţi de dreptul lor de a contura, într-un fel sau altul, ceea ce, în ţările civilizate, se numeşte „arhitectură participativă”. De ce secretomania asta? De ce lipsa de transparenţă? Poate din aceleaşi motive pentru care nici planul de urbanism general al Constanţei (despre care s-a mai vorbit, pe ici, pe acolo, începând din 2010), neactualizat de mai bine de zece ani, nu face subiectul vreunei dezbateri publice. Poate pentru că aceste proiecte extrem de importante pentru o comunitate trebuie să fie branşate, înainte de toate, la o serie de interese „subterane”, în scopul de a stimula specula funciară.

Un PUZ pentru… „băieţii deştepţi”

Despre noul PUZ al Peninsulei constănţeanul de rând nu ştie mare lucru. Şi asta în pofida faptului că el, constănţeanul, va fi afectat în mod direct. Acest nou PUZ se află, în prezent, în stadiul de avizare şi mai are nevoie, pentru a intra în vigoare, de două avize: unul de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, celălalt de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Avize care, odată obţinute de administraţia locală, ar echivala cu un real atentat la valorile arhitecturale şi culturale ale oraşului. Şi asta pentru că, aşa cum am aflat de la arhitecţi constănţeni care dezaprobă total acest PUZ, noul plan de urbanism zonal al Peninsulei este, de fapt, un PUZ mai vechi, reactualizat, din care au fost însă eliminate exact acele prevederi care zădărniceau împlinirea dezideratelor de propăşire ale unor căpătuiţi.

Concret, actualul PUZ este elaborat de SC Expaco SRL, sub coordonarea Mirelei Băncescu, beneficiar fiind Primăria Constanţa. Primul PUZ, însă, era elaborat de arhitectul Dorin Ştefan, autorul cunoscutului proiect „Taiwan Tower Tech Tree”, PUZ în care nu se menţiona că pe taluz, deci porţiunea de pământ dinspre Portul Tomis, respectiv dinspre Plaja Modern, există posibilitatea ridicării vreunei construcţii. Ei bine, conform noului PUZ, în această zonă, devenită între timp proprietate privată, ar urma să se fie construite imobile de la P+5 până la P+10. Interesant de remarcat că acest taluz se întinde pe aproximativ 750.000 de metri pătraţi. Or, cum un metru pătrat în zonă – vorbim, nota bene!, de bulevardul Mircea cel Bătrân – ajunge, în medie, la 350 de euro, e lesne să ne imaginăm în ce manieră vine acest nou PUZ în ajutorul celor care deţin proprietăţi în zonă. Deci, în ajutorul „băieţilor deştepţi”. Este vorba, potrivit unor surse, de mai multe parcele ai căror proprietari vor fi, cel mai probabil, fericiţii deţinători ai unor blocuri turn care, invariabil, vor afecta structura de rezistenţă a clădirilor din imediata apropiere.

Precedentul străzii Traian

Să nu uităm, totuşi, că locuitorii acestui oraş s-au confruntat deja cu o situaţie similară. Amintiţi-vă de cazul străzii Traian, în „coasta” căreia trebuia să se construiască un mall, urmare a eliberării, de către Primăria Constanţa, a unei autorizaţii de construcţie, în anul 2007. Mall-ul cu pricina nu s-a mai construit, iar aşa numita consolidare a malului străzii Traian a avut ca rezultat, din păcate, doar surparea străzii şi, coincidenţă sau nu?, crăparea zidurilor exterioare, dar şi a pereţilor apartamentelor din blocurile din zonă. Cât de sigure or fi fost studiile, expertizele efectuate înainte ca acest proiect să fie demarat, de vreme ce întregul „experiment” s-a soldat cu un imens crater în strada Traian?

Probabil că şi în cazul construcţiilor de pe taluzul din Peninsulă constănţenilor li se vor flutura în faţă o serie de „super-mega-extra” studii şi expertize menite să le alunge orice temeri legate de siguranţa construcţiilor din zonă.

Peninsula nu trebuie ascunsă după un „zid chinezesc”

Problema este, însă, că imobile P+5 şi P+10 nu vor fi ridicate doar în zona mai sus menţionată, ci şi în alte colţuri ale Peninsulei. Noul PUZ permite construcţia unor clădiri ce ajung şi până la 30 de etaje. Mai mult, conform planului de urbanism zonal aflat în circuitul de avizare, Zona Peninsulară va fi practic înconjurată de zgârie nori, astfel că, privind dinspre mare spre uscat, Peninsula nu se va mai vedea. Motivaţia Primăriei Constanţa, cum că se doreşte ca aspectul să fie cel al unei „scoici” în interiorul căreia să „răsară” perlele, mai exact clădirile istorice din Peninsulă, pare una eminamente penibilă. Căci niciun arhitect, niciun urbanist interesat realmente de o minimă armonie arhitecturală, dar şi de conservarea clădirilor istorice din zonă nu ar aproba o astfel de idee. De altfel, arhitectul Alexandru Bălan, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Teritorială Dobrogea, susţine că „Zona Peninsulară are o configuraţie aparte, «silueta» trebuie să existe în continuare, ea nu trebuie astupată de un «zid chinezesc»”.

Paradisul pierdut şi „hoţii de frumuseţe”

În plus, se pune problema conservării clădirilor din patrimoniul naţional şi a monumentelor din Peninsulă. Este de notorietate faptul că niciun primar postdecembrist nu a iniţiat vreun demers prin care zona istorică a oraşului să fie conservată. Poate de aceea, rezultatul lipsei lor de reacţie se traduce, în 2011, într-o zonă mai degrabă a ruinelor şi a decadenţei, o zonă în care clădirile stau să cadă, o zonă în care adesea „domneşte” mirosul de urină.

Zona Peninsulară a Constanţei nu mai reprezintă, de ani buni, o atracţie pentru turişti şi asta deşi ea se defineşte ca un soi de Turn Babel arhitectural şi cultural. Zona istorică a Constanţei, lăsată în paragină, e expresia fidelă a „anchilozării” administraţiilor locale care s-au succedat după 1989.

Tocmai de aceea, acest nou PUZ pare să fie, mai degrabă, o glumă proastă. Fiindcă el nu e decât un compromis monstruos, care va pune în pericol, mai mult decât au făcut-o dezinteresul, nepăsarea şi nesimţirea, arhitectura din zona istorică a oraşului. Să ne gândim doar la cum vor fi afectate cele mai frumoase şi mai cunoscute clădiri vechi din zonă, aşa cum sunt Vila Şuţu, ridicată în secolul XIX, deasupra Portului Tomis, superba Casă cu Lei, dar şi unele dintre lăcaşurile de cult de aici: Biserica Greacă „Metamorphosis”, Geamia Hunchiar (unde, iarăşi, a fost creat deja un precedent, urmare a unor autorizaţii de construcţie emise de Primăria Constanţa, în 2008), Biserica Catolică Sf. Anton, Moscheea Carol.

Cum or să reziste clădirile care acum sunt în paragină, pentru a căror restaurare n-a ridicat nimeni un deget? Care va fi soarta zonei istorice a oraşului în contextul în care, la momentul actual, par să primeze doar interesele imobiliare ale celor motivaţi exclusiv de binele propriu? Riscă Peninsula să rămână doar un ecou al strălucirii de altădată? Riscă oraşul Constanţa ca o parte din frumuseţea sa să fie înconjurată de blocuri turn, să fie astupată de mastodonţi de beton de cei cărora chiar nu le pasă de valoare, de moştenire istorică şi culturală? Cine sunt, de fapt, „hoţii de frumuseţe” şi de ce, în definitiv, această dorinţă de a anula ceea ce este unic, irepetabil?

Ordinul Arhitecţilor atrage atenţia asupra PUZ-ului

Referitor la acest plan de urbanism zonal, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Dobrogea, a dat publicităţii, pe data de 14 noiembrie, un comunicat de presă prin intermediul căruia face un apel către toate autorităţile locale şi centrale pentru ca acestea din urmă „să ia toate măsurile legale necesare pentru a se preveni alterarea siluetei şi specificului zonei istorice a municipiului – Peninsula Constanţei, prin unele prevederi ale regulamentului urbanistic aferent PUZ Peninsulă reactualizat, aflat în curs de actualizare şi avizare”.

OAR semnalează, deci, faptul că acest nou PUZ conţine o serie de nereguli. Astfel, Ordinul Arhitecţilor atrage atenţia, în calitate de instituţie de interes public, asupra caracterului Peninsulei: „sit urban şi arheologic, cuprinzând cea mai mare parte a monumentelor istorice ale municipiului şi zonele lor de protecţie”. Având în vedere acest aspect, OAR solicită, printre altele, „respectarea specificului urbanistic, arhitectural şi configuraţiei volumetrice a Zonei Peninsulare”, „respectarea vizibilităţii siluetei Peninsulei pe axele de perspectivă dinspre Sud-Sud-Vest şi Nord-Nord-Est, în lungul falezelor de Sud şi Nord ale oraşului, cât şi dinspre mare, fără obturarea acesteia cu construcţii de mari dimensiuni”, dar şi „scăderea regimului de înălţime propus pe taluzuri, pe toată lungimea falezei, de la Poarta 2 până la Biserica Greacă, respectiv str. V. Alecsandri, la max. 10,00 m (P+2) de la limita superioară a taluzului şi amenajarea în aceste zone a unor spaţii ample de interes public şi cu acces public”.

De asemenea, OAR cere o dezbatere publică asupra documentaţiei, conform Ordinului 2701/2010, pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

În final, OAR precizează că, dată fiind importanţa istorică şi culturală a Zonei Peninsulare, dar şi rolul său urbanistic şi turistic, „în prevederile de dezvoltare urbană trebuie să prevaleze interesul public; respectarea şi protejarea patrimoniului respectarea, păstrarea şi valorificarea identităţii locale”.

„Nu pot fi de acord cu un PUZ care distruge o parte din istoria Constanţei”

În eventualitatea în care obţine şi avizele de care mai are nevoie, noul PUZ trebuie să treacă, înainte de a produce efecte, şi prin Consiliul Local Municipal Constanţa. Dată fiind, însă, majoritatea USL din forul decizional al municipiului, PUZ-ul are şanse mari să fie aprobat fără nicio tentativă de opoziţie.

O şansă pentru ca acest plan de urbanism zonal să nu devină, totuşi, realitate este ca proiectul să nu primească avizul de legalitate al reprezentantului Guvernului în teritoriu la Constanţa. Legat de acest aspect, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu-Iorga Palaz, a declarat: „Atâta vreme cât acest nou PUZ al Zonei Peninsulare care, aşa cum am constatat, e destul de controversat, va ameninţa o parte din istoria Constanţei, dar şi siguranţa cetăţenilor săi, nu voi fi de acord cu el. Nu cred că interesele imobiliare ale unor oameni de afaceri, indiferent că sunt sau nu «oamenii de casă» ai Primăriei, trebuie să primeze”.

Rămâne de văzut dacă acest PUZ se va transforma în realitate şi cât de mult va reuşi el să distrugă din istoria Constanţei. Rămâne de văzut, totodată, dacă organizaţiile nonguvernamentale şi constănţenii de rând vor schiţa vreun gest faţă de acest proiect sau se vor rămâne „fideli” binecunoscutei lipse de reacţie.

P.S.: Sintagma „hoţii de frumuseţe” este titlul unui roman semnat de Pascal Bruckner.

Material publicat în http://www.dobrogea-noua.ro/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: