"The notes you don't play are as important as the ones you do" – Miles Davis

„Am fost doi învingători… Fiecare în felul lui”. Asta a spus George Cuşa cu ocazia lansării romanului „Jurnal de pribegie” despre el şi despre prietenul său, Eugen Ştefănescu. Volumul este un bildungsroman, o poveste în care se împletesc, pe parcursul câtorva zeci de ani, vieţile a doi prieteni: cea a lui Genu (Eugen Ştefănescu) şi cea a lui George Cuşa.

Evenimentul de vineri (8 aprilie) a fost unul încărcat de emoţie, căci despre cel care a fost Eugen Ştefănescu a vorbit autorul volumului. Ori cum poţi vorbi despre o prietenie care a durat aproape 70 de ani altfel decât cu un imens dor, cu o apăsătoare nostalgie? Mai ales atunci când unul dintre prieteni nu mai este…

„Ne-am despărţit într-o zi amară”

M-a impresionat la George Cuşa faptul că, în contextul lansării, a căutat să construiască un puzzle în care să se regăsească atât piese din trecut, cât şi piese din prezent. A vorbit despre adolescenţa sa petrecută la Liceul „Mircea cel Bătrân” (astăzi Colegiul Naţional) alături de Genu, despre anii lor de studenţie, precum şi despre despărţirea lor: „Ne-am despărţit într-o zi amară: 14 septembrie 1948”.

Într-o noapte din 2002

„Jurnal de pribegie” a fost scris ca urmare a unei promisiuni „smulse” de George Cuşa de la prietenul său, Genu. Se întâmpla în 2002, într-o noapte, în casa lui Eugen Ştefănescu din Marbella. La baza volumului „Jurnal de pribegie” au stat însemnările sau, mai bine spus, jurnalele lui Genu, jurnale scrise de-a lungul a 35 de ani, pe trei continente distincte. Ele însumează 1.750 de pagini, grupate în cinci caiete pe care George Cuşa le-a selectat şi editat, alături de corespondenţa dintre el şi Genu, în ceea ce astăzi a devenit un roman.

Romanul unui pribeag, romanul unei prietenii care n-a încetat să existe nici în timpul regimului totalitar, al calvarului detenţiei, nici în cei 37 de ani în care Eugen Ştefănescu şi George Cuşa nu s-au văzut.

Africa din suflet

La vârsta de 85 de ani, George Cuşa a adus în atenţia noastră fragmente de istorie. „Îţi dau în primire toată averea mea strânsă de-a lungul celor 35 de ani pe cele trei continente, dintre care îmi va rămâne în suflet, fierbinte, Africa, acolo unde am învăţat că oamenii simpli sunt mai aproape de cele cereşti, mai buni şi fără ascunzişuri”. Este mesajul lui Genu către George Cuşa, datând din 2002.

Eugen Ştefănescu s-a stins în urmă cu mai bine de un an. A fost inginer silvic, profesor universitar, reprezentant al Canadei în cadrul ONU şi, totodată, expert FAO în cadrul ONU.

George Cuşa s-a născut pe 22 februarie 1926. A absolvit Facultatea de Filosofie din Bucureşti. A fost, vreme de 14 ani, deţinut politic.

Câteva fotografii din cadrul lansării

Advertisements

Comments on: "Jurnal de pribegie. Dincolo de timpuri" (1)

  1. Am avut onoarea sa-l cunosc pe domnul Geoge Cusa. Este un om deosebit ca si fiica sa.
    Nu am sa uit niciodata lectia de istorie pe care mi-a oferit-o mie si elevilor mei.
    Va multumesc pe aceasta cale!
    Cu consideratie si respect, Diana

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: